Despre mine

Fotografia mea
Oradea, Bihor, Romania
"Omuletul pt care fiecare gest conteaza." Asa am fost descris de un prieten.

luni, 20 octombrie 2014

Alegeri 2014

    Am auzit si eu aici printre "straini" ca sunt alegeri prezidentiale undeva pe la sfarsitul anului, cine candideaza si de ce, nu prea am eu habar, pentru ca nici nu ma intereseaza prea mult subiectul acesta.
Stiu, vor fi multe voci care vor spune ca datorita ignorantei vor fi alesi, in cazul acesta va fi ales un om "nepotrivit" pentru postul de presedinte (oare se scrie cu litera mare???) si din aceasta cauza lucrurile vor merge din rau in mai rau la noi in tara si bla, bla, lala, bala.... stiti voi.
  Acum sa fim seriosi, care este candidatul potrivit pentru acest post, iar daca va fi ales ce va putea el sa faca din scaunul de presedinte? Din cate stiu eu, Romania are ca forma de guvernamant republica semiprezidentiala, ceea ce il face pe presedinte un fel de arbitru care in afara de a arbitra jocul puterii dintre guvern si parlament, poate doar sa isi ia o punga de seminte, vorba vine. Are si el ceva putere, dar limitata ca nu cumva sa se intample din nou un caz similar Nicolae Ceausescu, facand abstractie de la cazul Traian Basescu - Emil Boc si compania.
  Acum sa fim seriosi si sa punem punctul pe "I", ce poate face un om bun cu o societate si un sistem bolnav pana in "maduva oaselor"? Mai nimic, parerea mea, pentru ca majoritatea sta cu mana intinsa asteptand ceva mana guvernametal-prezidentiala, ca doar din vina lor nu are ce sa mance la gurile noastre. Dam vina intotdeauna pe cel de langa noi, incercam intotdeauna sa corupem sistemul in favoarea noastra, aici ma refer la prostul obicei al omului de rand de a da mita si de a face tot posibilul sa ocoleasca legea. Suntem o societate care promoveaza prostia la cel mai inalt nivel si ne mandrim cu asta, orice act distructiv e catalogat drept ceva drept de urmat si motiv de lauda, iar un act constructiv este un act blamat si pedepsit aspru.
  In concluzie, orice va castiga aceste alegeri va avea in vedere doar propriile interese si a celor care l-au ajutat sa ajunga acolo, cred eu din doua motive principale:
    1) Romanul este un om caruia trebuie sa ii faci de cele mai multe ori bine cu forta.
    2) Prost sa fi sa te chinui 5 ani de zile sa te pui pe locul 2 pentru a incerca sa faci bine unei societati care este de principiul "capra vecinului sa moara inaintea caprei mele".

Poate nu am resusit sa ma fac inteles, dar atat timp cat societatea romana nu se schimba de la cel mai jos nivel la cel mai inalt, la capatul tunelului becul va ramane tot stins.

luni, 7 iulie 2014

2013 vs. 2014 partea a II-a

   Pe la inceputul anului am scris un articol in care imi expuneam parerea despre chestiile de la safarsit/inceput de an, cand toata lumea isi ia angajamente fata de ei si/sau fata de cei din jur, dar de cele mai multe ori rezultatele nu sunt la fel de bune ca si cele asteptate. 
   Ca sa o iau asa mai....pe ocolite, vreau sa spun ca ador sa imi recitesc propriile articole, am senzatia aceea cum de am fost eu capabil sa scriu asa ceva, suna interesant....bine, mai sunt si senzatii opuse, dar sa nu le bagam in seama, bine?
   Sa revenim, cum arata 2014 pana acum pentru mine, in articolul precedent eram foarte increzator ca va fi un an bun si ma voi axa doar pe partile pozitive, ei bine, nu credeam eu ca va fi chiar atat de reusit.
   De ce este un an foarte reusit, pai, sa vedem. Mi-am gasit jumatatea, vorba vine, o stiam de pe la sfarsitul lui 2012, inceputul lui 2013, dar nu ma vedeam eu o persoana capabila sa puna mana pe ea, era cum se spune in filme "out of my league", dar cu perseverenta si determinare am pus mana pe fata mea. De cand a intrat ea in viata mea, totul s-a schimbat in excelent. Am o viata de cuplu minunata, unde nu e loc de indoiala, neintelegeri sau alte tampenii negative, ne intelegem si ne completam reciproc, ne sustinem enorm reciproc, suntem unul langa celalalt in permanenta, ne ascultam, ne incurajam, ce sa mai, suntem ca si personajele din povesti, vreau sa ma refer la faptul ca suntem indragostiti. Datorita ei am inceput sa vad viata dintr-o alta perspectiva, ma gandesc foarte serios la o familie cu ea, primul pas l-am facut deja si ne-am mutat impreuna, acum suntem la inceputul pasului doi, adica sa ne tragem prin inele, asa ca.....sa incepeti sa faceti economii ca o sa va treziti cu invitatii la nunta in scurt timp.
   2014 pot spune ca pana in momentul de fata e cel mai reusit an din viata mea, iar acest fapt este in mare parte datorita iubitei mele MIRABELA, deoarece m-a transformat din baietel visator, in barbat si ii multumesc pentru tot si o iubesc enorm.
    
   

joi, 13 martie 2014

Multumesc!!!

     Nu am mai scris de ceva vreme pe blog, dar imi place ideea de mai rarut ca e mai dragut :D.
     De ceva vreme am realizat cat de norocos pot sa fiu si cat de aiurit sunt pentru ca am langa mine o gramada de persoane care ma iubesc si ma sustin neconditionat asa nebun cum sunt eu, pentru inceput sunt ai mei, da, sora mea, mama si tatal meu, nu il pot exclude nici pe Varu' care imi e mai mult ca un frate mai mare si Andreea lui pe care deja o consider verisoara, care ma iubesc enorm, ma sustin si ma indruma cat pot ei de bine, imi pare rau ca nu le arat recunostinta mea intotdeauna, dar asta nu inseamna ca nu exista, doar ca nu ma pricep eu prea bine sa arat asta si ranesc fara sa vreau.
   Mai sunt prietenii pe care Dumnezeu mi i-a scos in drum pe parcursul vietii care m-au acceptat asa cum sunt si imi sunt aproape intotdeauna, chiar daca eu sunt mai nesimtit si nu le intorc favorul intotdeauna, imi cer scuze pentru asta si vreau sa va spun ca va sunt foarte recunoscator pentru asta si pe viitor vreau sa ma schimb si sa nu mai fac prostia asta pe viitor, da vorbesc de voi Cristi, Sergiu, Viorel, Ionut, Ghipsu, Roby, Raluca, Andrei, Edi, mai nou au aparut Paul, . Pfoai FOCA ce de prieteni am, iar altii se plang ca nu au nici unul...asta e, poate nu meritati :D.
   Despre ei ar fi multe de spus, dar e mai bine sa ramana doar intre noi, ce vreau sa va spun e ca sunt foarte bucuros si mandru ca v-am gasit.
   Si cum mi s-a spus de n ori o sa imi gasesc si eu fata mea atunci cand va fi momentul potrivit si va fi persoana potrivita, poate e cam repede sa spun asta, dar la cum decurg lucrurile, dar la cat de mult ma sustine, e aproape de mine, ii pasa de mine, cu alte cuvinte tot ce e intre noi doi ma face sa cred ca e EA.
  Mi-as dori sa va pot arata tot ce e in sufletul meu si sa va vedeti cu ochii mei sa intelegeti exact despre ce vorbesc, dar din pacate nu pot, iar cuvintele sunt prea simple pentru a putea exprima ceea ce simt. Ce am scris aici este un mod foarte succint de a va multumi pentru tot.

P.S. Sunt cam obosit acum, asa ca ignorati unele greseli si incoerenta in idei! :D

miercuri, 1 ianuarie 2014

2014 vs 2013

       Un nou an, care incepe prin calsicele propuneri si dorinte de mai bine impreuna cu universala idee de un nou inceput, momentul 0 cand apasam cu eleganta butonul de reset.
       Cea mai urata parte e ca de cele mai multe ori cand vrem sa facem anumite schimbari le amanam pentru eternul "MAINE" si ne trezim din nou pe data de 31 Decembrie aproape in acelasi loc in care eram in precedentul 31 Decembrie.
       Pentru mine 2013 a fost un an cu "di tate" de la perioade foarte grele pana la momente exagerat de frumoase, nu imi propun sa fac anumite schimbari, doar vreau sa continuu sa fac lucrurile care imi aduc fericire, iar ceea ce le priveste pe celelalte, mai putin bune am sa apelez la abilitatea mea extraordinara de a lasa renunta.
      Desi nu cred ca data de 1 Ianuarie ar trebui sa fie corelat cu o gandire de acest gen, deoarece oricare alta zi din an este la fel de buna de a lua atitudine sa ne propunem sa devenim mai buni, ideal ar fi sa ne trezim zilnic cu ideea asta, dar pana la urma parca e mai motivant sa faci asa ceva la inceput de an.
      Pun punct la tot ce a fost negativ si ma concentrez doar pe partile pozitive din viata mea!!!!



Bafta mie! :D

vineri, 27 septembrie 2013

Un vis....special

    Ai patit vreodata sa iti ramana asa impregnat pe retina mintii, un vis? Nu? Ei bine, mie mi-a ramas, un vis, blocat pe retina mintii mele.
    Se pare ca eram surfer, nu stiu cum de am visat eu asa ceva, pentru ca nu am facut surf niciodata, dar totusi, eram pe placa mea in ocean si asteptam linistit un val care sa imi dea putina viata, nu am asteptat prea mult ca am zarit un val, care promitea ceva senzatii tari, de la inceput, nu stiu cum se face, ca imi dadea impresia ca va fi ceva diferit de celelalte valuri.... ce vis nebun am avut, auzi tu, un val mai diferit decat celelalte, dar na, sti si tu cum e cu visele... si m-am pregatit din timp sa nu cumva sa-l ratez, nu l-am ratat, am urcat relativ repede pe placa si am inceput sa ma las dus de el, a fost o experienta super, ceva de genul, esti in control asupra placii tale, tu o ghidezi, dar totusi valul e cel care face legea pana la urma.
  Nu gresisem, chiar ma simteam bine pe placa mea, plimbat de acel val in ocean, imi dadea o senzatie de aia "King of the world!!!", dar, ne apropiam de mal, iar magia incepea sa-si piarda din intensitate, vedeam cum ma apropii de mal, stiam ca in momentul cand atingeam tarmul, magia se va spulbera, dar ma chinuiam din rasputeri sa ii mai fur inca o zvagnire, sa mai pot face macar un mic artificiu, sa profit de magia lui pana la capat, pana la mal, dar pana la urma valul s-a linistit chiar inainte sa ajung la mal, a ramas doar inertia placii mele care ma ducea spre final, un final care oarecum avusese loc cu ceva timp inainte.
   Ajunsesem la final, cu placa langa mine, ma uitam pierdut in larg si ma gandeam la acel val, cat de greu este sa fi surfer, sa poti sa te bucuri de o asa magie, chiar daca esti constient de la bun inceput ca totul se va sfarsi in acelasi punct de fiecare data, si de fiecare data te reintorci in larg si astepti un alt val de magie, o chestie care se repeta la infinit, dar fara nicio continuitate. Fara sa imi dau seama stateam din nou cu placa in brate si paseam increzator spre larg in..... dring, dring, dring.....
 
 

marți, 2 iulie 2013

Dezvoltare personala

  In urma cu ceva vreme am inceput sa vorbesc cu o colega de munca despre chestiile pe care le consumam pe internet, iar ea mi-a recomandat cateva chestii de dezvoltare personala, iar in urma catorva articole citite pe acele pagini si nu numai, pentru ca am mai cautat si eu cateva paginii in acelasi domeniu, am realizat ca este foarte productiva treaba asta cu dezvoltarea personala deoarece te ajuta sa iti sporesti increderea in tine sa incepi sa inveti sa treci peste anumite obstacole in toate activitatile pe care le desfasori si tot timpul sa vrei si sa poti evolua atat pe plan personal cat si pe plan profesional.
   E normal ca o persoana de calitate sa atraga atentia intr-un mod pozitiv celor din jur si sa incepi sa devi o prezenta placuta, chiar necesara uneori.
   Doar ca eu am observat o chestie, ca sa te dezvolti trebuie sa afli care iti sunt puctele forte, iar cel mai important trebuie sa afli care sunt punctele tale slabe, pentru ca acolo ai de munca, in a le indrepta sau elimina ca sa te poti dezvolta. Iar aici intervine o micuta problema, si anume aceea ca in majoritatea articolelor esti incurajat si indrumat sa iti afli aceste puncte si sa incepi sa lucrezi la ele, doar ca nu am vazut niciunde scris urmatorul sfat, sa iti rogi cele mai apropiate persoane din viata ta sa te ajute sa le gasesti, pentru ca noi avem o defectiune genetica, aceea de a fi subiectivi cu noi si de cele mai multe ori gresim in momentele in care vrem sa ne autoevaluam.
   Asadar vreau sa va rog, pe toti cei care ati ajuns sa ma cunoasteti sa imi lasati cate o caracterizare in care sa evidentiati partile bune, dar si pe cele rele si sa fiti cat se poate de obiectivi.

Voi mai insista pe acest subiect pentru ca mi se pare foarte util, tot timpul este loc de mai bine, iar mie nu imi place sa ma multumesc cu putin.

Va multumesc anticipat tuturor celor ce ma veti ajuta in acest proiect!!!

luni, 1 iulie 2013

Cel mai bun prieten al meu.

   Astazi, 1 Iulie 2013, este o zi speciala pentru mine deoarece in urma cu cativa ani s-a nascut o persoana foarte speciala pentru mine. El a fost de partea mea intotdeauna, chiar din momentul in care am venit pe lume, DA, ati ghicit e vorba de cel mai bun prieten al meu.
   De ce il consider asa, pai e foarte simplu, pentru ca a cam incetat sa imi mai fie tata de ceva vreme, dar nu intr-un mod negativ, a reusit sa construiasca o relatie speciala intre noi in care imi e mai mult prieten decat tata. Hai sa fac putina lumina si sa va explic, el nu a fost niciodata genul de parinte care sa imi spuna "NU!" el este genul de tata care mi-a spus inca de cand am inceput sa rationalizez: "Mai fiutule, uite de ce....". Exact cum o face cel mai bun prieten, el nu iti poate interzice ceva, el doar iti spune parerea lui pe care o asculti si incerci sa vezi lucrurile si din alte puncte de vedere, iar in cazurile in care reuseam sa il conving ca e bine ceea ce vroiam eu facea in felul in care vroiam eu. Deci am fost educat de mic sa gandesc rational, sa inteleg procesul, nu sa il iau de-a gata.
   El este genul de tata care nu a stiut sa fie tata care mi-a permis si a facut tot ce i-a stat in putinta sa avem o relatie cat se poate de apropiata, mi-a permis sa vorbesc tot timpul foarte deschis cu el, nu mi-a impus niciodata sa ma adresez formal, adica nu s-a suparat cand l-am poreclit, nu se supara cand vorbesc cu " ba" cu el, nu s-a suparat niciodata cand am glumit cu el sau pe seama lui.
   Ma pot mandri cu cel mai special tata din lume, tot timpul eu am avut dreptate in momentele in care eram in confilct cu alte persoane, eu niciodata nu eram de vina cu nimic, a avut, are si va avea pretentia ca lumea sa ma trateze ca pe un inger, un om imaculat. Dar nu a facut greseala pe care o fac alti parintii si isi lasa copiii sa creada asta, dimpotriva, dupa ce imi rezolva toate problemele pe care le-am avut de-a lungul vietii venea la mine si imi tinea teorii interminabile prin care imi explica unde am gresit, de ce am gresit si cum trebuie sa fac pe viitor sa nu mai repet acele greseli. Cu alte cuvinte nimeni in afara de el nu avea voie sa imi ceara socoteala pentru faptele mele.
   Sunt sigur ca nu i-am aratat intotdeauna cat de mult il iubesc si apreciez pentru ca a stiut tot timpu sa se comporte cu mine, pentru ca mi-a fost inainte de toate prieten si de abia apoi tata, pentru ca imi tinea partea chiar si atunci cand mama nu era de acord ca eu sa merg la ceva petrecere sau in anumite locuri, sa fac anumite chestii mai bizare. Mi-a oferit libertatea de a face multe chestii pe care prietenii de varsta mea le faceau in secret. Nici macar nu ma certa cand pe la vremea adolescentei mai mergeam pe la ceva petreceri si ma imbatam rau de tot si a doua zi eram mahmur de nu vedeam pe unde merg, ci dimpotriva radea de mine si venea cu cate o bere sau un pahar de vin si ma imbia sa beau, momente in care mama isi schimba culoarea fetei mai ceva ca semaforul.
   Despre tatal meu as putea sa scriu o carte care sa fie un fel de abecedar sau mai bine zis un manual pentru toti tatii din lumea intreaga sa invete si ei cum sa fie cu adevarat tati model pentru copiii lor.
    Aici a fost o descriere succinta a celui mai bun prieten al meu si anume TATA!

LA MULTI ANI TATI SI SA STI CA TE IUBESC ENORM!!!!